Noi sperante in privinta realizarii unui vaccin pe


Un vaccin experimental indreptat impotriva amiloidului, o proteina implicata in boala Alzheimer, a dat rezultate promitatoare la testarea pe animale (Nature ,1999;400:173-7). Vaccinul ar putea deschide calea unui tratament eficient.

Oamenii de stiinta de la Elan Pharmaceutical au creat un model transgenic al bolii Alzheimer la soareci, injectind rozatoarele cu o forma mutanta de precursor proteic al amiloidului uman. Gena mutanta a acestui precursor proteic, care apare intr-o serie de forme familiale ale bolii Alzheimer, duce la o hiperexprimare a peptidului amiloidului beta, principalul constituent al placii de amiloid din cursul bolii.
Placa de amiloid consta din agregari insolubile de amiloid proteic, care se presupune ca sunt implicate in moartea celulei neuronale.

La soarecii supusi experimentarii au aparut placi de amiloid cerebral intr-un mod specific virstei si regiunii cerebrale respective, mimind modificarile produse in formele umane ale bolii Alzheimer. Ulterior, cercetatorii s-au gindit sa vada daca imunizarea cu un fragment de amiloid proteic ar modifica evolutia bolii la soarecii afectati. Prin urmare, soarecii au fost imunizati cu un segment de 42 de aminoacizi din amiloidul beta. Un grup de soareci a fost imunizat la virsta de sase saptamini, cind semnele neuropatologice ale bolii Alzheimer nu sunt inca prezente, iar un al doilea grup, la 11 luni, cind depunerea de amiloid este deja masiva. S-au facut apoi doua experimente principale. In primul (cu soarecii imunizati la sase saptamini), s-au folosit trei grupe de control: un grup a primit vaccinuri saline, al doilea a ramas netratat, iar al treilea a fost imunizat cu o alta proteina asociata placii amiloidale (proteina amiloidica serica). La virsta de 13 saptamini, grupul de soareci vaccinati la sase saptamini a fost omorit si li s-a examinat creierul. {apte dintre cei noua soareci tratati cu amiloid beta nu au avut placi detectabile, in timp ce alte grupuri prezentau leziuni in conformitate cu virsta. In al doilea experiment (cu soarecii imunizati la virsta de 11 luni), doua grupuri de control ale aceluiasi lot au fost lasate netratate. La 18 luni, soarecii vaccinati au avut semnificativ mai putine depuneri in placi amiloidale decit grupul de control, precum si mai putina glioza si distrofie neurala. Mai interesant a fost faptul ca acesti soareci aveau chiar mai putine depuneri in placi decit soarecii mai tineri, de numai 12 luni, netratati.

Acest lucru sugereaza ca imunizarea cu amiloidul beta a facilitat inlaturarea placii de amiloid, probabil printr-un atac imun mediat de anticorpi.
Comentind acest studiu, Dale Schenk, cercetatorul sef al proiectului, a spus: "Cind am examinat grupul de 18 luni ? ne-am asteptat sa gasim o patologie extinsa la intreg creierul, insa aceasta se oprise din dezvoltare. "Tesutul cerebral aparea ca cel al unui animal de 11 luni, ba chiar oarecum mai bine. Aceasta ne-a sugerat ca vaccinul ar putea fi un potential tratament."

Cercetatorii au precizat ca vaccinul nu a avut nici un fel de efecte secundare detectabile la soareci. Desi rezultatele sunt promitatoare, nu se stie daca ele pot fi aplicate la oameni. Este inca in dezbatere problema considerarii depunerilor de amiloid drept cauza sau efectul bolii Alzheimer. Mai mult, desi soarecii au facut boala, nu s-au putut analiza la acestia semnele de declin cognitiv sau dezordine neurofibrilara. Un purtator de cuvint din partea companiei Elan Pharmaceuticals a spus ca aceasta va supune spre aprobare o cerere catre Food and Drug Administration pentru a incepe studii clinice pe oameni pina la sfirsitul anului viitor.